Oferte si promotii lazi albine

Oferte si promotii lazi albine

Oferta lazi de stupi verticali avdn configuratia urmatoare:
- fund plin realizat
- cuibul stupului este pe 10 rame, Dadant, cu dimensiunea exterioara de 422 x 496 mm
- podisor cu ventilatie
- capac cu aerisire si acoperit cu tabla zincata de 0,4 mm si cositorita la colturi
- feronerie: manere, sistem de prindere al fundului cu sarma arc, coltare, balamale si foraibar pentru scandura de zbor.
Pretul este de 122 lei cu toate taxele incluse.
Pentru peste 15 stupi transportul este gratuit.

Oferta este valabila in limita stocului disponibil.

Asteptam comenzi la nr de tel 0728.074.287 sau vizitati magazinul nostru online
http://www.stupvertical.ro/info/despre-noi

Lucrari in stupina luna Septembrie

Apidiagnoza

     Odată cu venirea toamnei familiile de albine îşi încep pregătirea pentru iernare.
     Această perioadă se caracterizează prin aceea că numărul de albine, intensitatea creşterii puietului şi activitatea de zbor se diminuează.
     Luna echinocţiului de toamnă - calendarul marcând în 23 septembrie - data la care ziua este egală cu noaptea, se caracterizează ca o perioadă când la albinele de iernare se apropie de sfârşit acumularea în organism a unor importante cantităţi de glucide, protide şi lipide care alcătuiesc aşa-numitul "corp gras" situat în partea dorsală ca o căptuşeală sub învelişul chitinos, deasupra diafragmei.

     Glucidele sunt indispensabile funcţionării muşchilor, lipidele compun rezervele necesare metabolismului iar proteinele vor intra în hrana larvelor şi a mătcilor în perioada rece când albinele nu culeg polen din natură.
     Albinele crescute în această perioadă sunt diferite de cele eclozionate în timpul verii, prin faptul că acestea pot trăi 7-8 luni spre deosebire de cele de vară la care durata medie de viaţă este de 35-45 zile.
     Aceasta se datorează modificărilor în structura biologică şi fiziologică a albinelor de iarnă, la care se dezvoltă acest organ specializat în acumularea de rezerve de proteine şi grăsimi, pe seama consumului de păstură.
     Corpul gras se dezvoltă numai la albinele de iarnă.
     Supravieţuirea acestor albine se datorează şi faptului că ele participă mai puţin la creşterea de puiet şi la activitatea de cules de nectar.
     Nopţile reci fac ca albinele să se strângă pe fagurii de puiet din mijlocul cuiburilor. În această perioadă, mătcile depun din ce în ce mai puţine ouă, iar în condiţiile de lipsă de cules ponta poate înceta.
     Cantitatea de larve din cuib este din ce în ce mai mică şi uneori spre sfârşitul lunii în stup nu mai există puiet.
     Apariţia unor culesuri de nectar şi polen poate spori activitatea familiei dar nu la intensitatea de la începutul verii.
     Desigur, un cules de întreţinere ar fi binevenit dar vegetaţia de interes apicol se diminuează pe zi ce trece excepţie făcând zonele inundabile din luncile apelor curgătoare sau din Delta Dunării unde se mai găsesc specii vegetale de interes apicol aflate în diferite fenofaze de înflorire (început, maxim sau sfârşit) după cum evoluează în arealul respectiv condiţiile meteorologice (temperatura aerului şi precipitaţiile).
     Valorificarea unor surse târzii de cules asigură un plus de miere şi păstură în rezervele de hrană pentru iernare şi determină evitarea furtişagului în cazul administrării siropului de zahăr menit completării rezervelor.
     Încă o manifestare caracteristică acestei perioade constă în izgonirea trântorilor din stup.
     De asemenea se intensifică propolizarea cuiburilor.
     Revizia amănunţită a stării flecarei familii de albine din stupină, chiar de la începutul lunii, oferă stuparului acele constatări ce îi vor direcţiona toate acţiunile ce vizează iernarea fără pierderi şi menţinerea capacităţilor productive ale familiilor de albine în viitorul sezon apicol activ.
     Cele mai mari pierderi de familii de albine se produc în stupină în timpul sezonului rece.
     Este deci de maximă importanţă ca toate pregătirile de iernare să se facă prin intervenţii corecte, executate în timp util.
     Apicultorii începători sau debutanţi trebuie să apeleze la câte un coleg cu experienţă, fiecare trebuie să apeleze la un stupar care are deja consacrare în profesie, aceştia din urmă dând nu numai sfaturi ci orânduind practic pentru iarnă în tandem cu începătorul cuibul câtorva dintre familiile stupinei.
     Desigur, conduita apicultorului în faţa diverselor situaţii va fi diversă în funcţie de cele observate, constatate şi corect interpretate.
     Pentru a reaminti încă o dată lucrările principale din această lună care trebuiesc executate în stupină enumerăm pe scurt:

Acţiuni specifice

În stupină

- Strâmtorarea drastică a cuibului - cu ajutorul diafragmei la nivelul numărului de rame ocupate compact de albine;
- Echilibrarea rezervelor de hrană între familiile stupinei cu observaţia că pe durata sezonului rece cantitatea de miere necesară unei singure familii ca rezerve de hrană este de minimum 18-20 kg;
- Asigurarea rezervelor de hrană până la nivelul necesarului obligă uneori pe apicultor să intervină cu hrăniri de completare.
     Hrănirile se fac în porţii mai mari sau mai mici - în funcţie de viteza cu care albinele prelucrează şi depozitează hrana - administrând în hrănitor siropul de zahăr 2:1 având grijă ca la administrare să nu declanşăm furtişagul;
- Legat de cantitatea şi calitatea rezervelor energetice (miere + sirop din zahăr) apicultorii sunt de acord că necesarul pentru iernare trebuie asigurat conform a trei principii şi anume:
1. Pentru 1 kg de albine sunt necesare minimum 10 kg rezerve glucidice;
2. Din totalul rezervelor cel puţin 50% trebuie să o reprezinte mierea, restul fiind formate din sirop de zahăr prelucrat de albine şi depozitat în faguri;
3. În nici un caz nu se va lăsa în stup miere de mană pentru că aceasta favorizează apariţia diareii la albine.

     Tot legat de calitatea mierii care compune pachetul de faguri cu rezerve se recomandă ca mierea din stup să fie pe cât posibil de salcâm, căpăcită şi provenită numai din familii de albine sănătoase;
- Administrarea de stimulente nutritive este necesară mai ales în zonele de deal şi munte, unde culesurile târzii sunt de mică intensitate sau lipsesc.
Stimularea se va face cu sirop de zahăr în raport de zahăr:apă = 1:1 sau 2.1.
Stimularea se poate face şi prin introducerea de rame cu miere şi păstură.
- În condiţiile în care matca depune între 600-800 de ouă pe zi, este necesară intensificarea pontei prin crearea de spaţiu necesar ouatului. Se vor scoate din cuib ramele cu miere şi polen şi se vor introduce după diafragmă.
Acolo unde este necesar se vor introduce 1-2 faguri goi închişi la culoare.
Astfel matca va oua în aceştia stimulându-se astfel creşterea puietului.
- Înlocuirea mătcilor defecte sau epuizate, este o acţiune deosebit de importantă cu atât mai mult cu cât se realizează mai uşor decât vara.
Se va urmări ca materialul introdus să fie de calitate superioară, crescut din suşe valoroase.
Se va evita introducerea botcilor de roire sau botcilor de salvare.
In stupinele unde există posibilităţi este necesară o reformă (înlocuire) de 25-50% a mătcilor cunoscând că o matcă poate fi exploatată în condiţii optime 2 sau cel mult 3 sezoane apicole.
- Tratamentele de toamnă pentru diagnosticul şi combaterea varroozei pot începe şi ele se vor efectua conform indicaţiilor din prospectul medicamentului Varachet (tratamentele se repetă de trei ori la interval de 7 zile, când temperatura mediului este peste 14 grade, în zile cu soare);
- Cu ocazia pregătirilor pentru iernat,echipamentul de faguri al stupinei va fi verificat şi sortat, procedându-se la reformarea şi topirea fagurilor vechi sau necorespunzători (rupţi,cu defecte, dezmembraţi sau mucegăiţi);
- Familiile slabe a căror bună iernare este pusă sub semnul întrebării vor fi unificate cu alte familii slabe sau fagurii cu albine lucrătoare proveniţi de la familiile desfiinţate se vor utiliza la împuternicirea unor familii de putere medie;
- Se triază şi organizează grupa familiilor de prăsilă;
- Este bine ca în nopţile mai reci cuibul să fie protejat împotriva frigului.
- Corpurile stupilor, capacele, fundurile, podişoarele şi suporţii pe care stau stupii se verifică şi, acolo unde este cazul, se fac reparaţiile, recondiţionările, etanşeizările şi vopsirile respective.

În atelierul stupinei:

- Dezinfectarea stocului de faguri din depozit contra găselniţei.
- Repararea, recondiţionarea, dezinfectarea şi vopsirea echipamentului vechi.
- Construirea şi asamblarea echipamentului nou (rame, stupi, accesorii).

Organizatorice:

- Organizarea reparaţiilor;
- Întocmirea situaţiei pregătirii familiilor în vederea iernării;
- Stabilirea producţiei globale şi producţiei marfă la miere, ceară şi alte produse.

Plante melifre care infloresc in septembrie: Busuiocul de mirişte, Facelia, Sulfina galbenă şi Trifoiul alb.
Este de reţinut că alte specii perene care vegetează în suprafeţele de mirişti sau pe terenurile necultivate, lăsate în acest an sau chiar de mai mulţi ani în pârloagă se pot întâlni asociaţii de plante cu pondere apicolă mijlocie şi mică dar care s-au extins mult ca suprafaţă şi au o frecvenţă numerică mare în compoziţia floristică a suprafeţei respective.
Acolo, în acele locuri, albinele vor găsi miere şi polen pentru a-şi constitui rezervele iar în caz de abundenţă floristică mare, nu numai de la plantele de 3 stele, ci chiar de la cele cu două ne putem aştepta la un cules moderat de producţie.
Se înţelege că, în afară de bogata vegetaţie nectaro-poleniferă, este nevoie de vreme bună, albine puternice şi sănătoase.
Aşa-i apicultura!
Pentru succes, se cer armonizaţi simultan mai mulţi factori, în acelaşi timp stupina trebuie profitabil condusă de un apicultor proprietar harnic, priceput, dinamic şi inventiv care trebuie să fie mereu "pe fază".

Este bine să ştim că...

- Completarea rezervelor de hrană pe bază de sirop de zahăr la sfârşitul celei de a 2-a decade a lunii septembrie uzează albinele pentru iernare indiferent de varianta de hrănire comparativ cu hrănirile timpurii,din luna august.
- Folosirea în hrana albinelor a siropului de zahăr invertit cu 3 g %o acid citric asigură la intrarea în iarnă familii mai puternice cu 100-150 g albine faţă de hrănirile cu sirop de zahăr neinvertit.
- Albinele hrănite cu sirop de zahăr invertit chimic au glandele faringiene şi corpul gras dezvoltate aproape cât cele hrănite numai cu miere;
- Cea mai mare cantitate de polen există toamna în familiile cu mătci bătrâne.
Acestea depun ouă mai puţine şi ca rezultat consumul de polen pentru creşterea puietului este redus;
- În cazul hrănirilor intensive cu sirop de zahăr în cantităţi mari, albinele umplu rapid celulele cu hrană astfel că la un moment dat încep să scoată şi ouăle depuse, desfiinţând practic ponta mătcii.
De aici rezultă recomandarea de a nu administra sirop în doze mai mari de doi litri o dată dacă în cuib există ouă şi se cresc larve;
- Pe vreme închisă şi mohorâtă albinele se orientează în principiu, după soare.
Complicatul ochi compus al albinei îi dă acesteia posibilitatea să sesizeze aşa-numita lumină polarizată - pe care ochiul omenesc nu o deosebeşte în lumina difuză.

Nu uitaţi !

Se iau aceleaşi măsuri pentru intensificarea creşterii puietului în familii, mai ales în zonele de sud, favorabile activităţii albinelor.
Dacă în cursul verii familiile trebuiau protejate de arşiţa soarelui, de acum înainte vor trebui ţinute în plin soare pentru a stimula activitatea lor legată de creşterea puietului.
În general, sfârşitul lunii marchează încheierea perioadei favorabile întăririi familiilor; în continuare, se iau numai măsuri pentru menţinerea puterii acestora.
În această lună ca şi în luna următoare este necesar ca în cuib să existe rezerve suplimentare de păstură.
În această perioadă generaţiile tinere de albine, neocupate cu creşterea puietului, datorită diminuării ouatului mătcilor, consumă mult polen care este necesar formării rezervelor de proteine în organismul lor (corpul gras) - fără de care nu pot rezista intemperiilor iernii şi efortului ce trebuie depus în vederea creşterii de puiet spre sfârşitul iernii.

sursa http://apiardeal.ro/website/index.php?pagina=calendar_septembrie

Stupi si accesorii pentru stupi.
http://www.stupvertical.ro/
http://api-online.shopmania.biz/

Stupii care vor fi monitorizati

Stup vertical 10 rame, grosimea peretelui de 21 mm, molid
Vor fi monitoriati 4 stupi din care 2 cu familie de albine si 2 cu un roi de anul acesta si fiecare din cei doi unul va fi cu fund antivarroa si unul cu fund plin.

Vom monitoriza si stupi care vor fi incalziti. electric.
Toti stupii vor fi cantariti.

Dorim sa realizam o observatie asupra influentei temperaturii exterioare a mediului asupra dezvoltarii familiei de albine pe parcursul anului apicol.
Ce ne intereseaza:
- temperatura ghemului de albine (momentul cand matca incepe ponta),
- temperatura din stup vs temperatura din afara stupului
- cantitatea de hrana consumata vs temperatura mediului exterior vs stup inclazit electric / stup neincalzit / stup cu familie de albine  / stup cu roi
- umiditatea din stup in functie de modul de impachetare


Vom monitoriza cu ajutorul mai multor senzori: temperatura in interiorul ghemului iarna, langa ghem, in partea inferioara si superiora a stupului, temperatura in fata urdinisului, umiditate, etc.

Cateva poze a cantarului pt stupi; acest cantar are o precizie de 100 gr. 

www.stupvertical.ro  - producator stupi de albine

Pagina de Facebook

buna,

va asteptam sa vizitati pagina noastra de Facebook: Fabrica De Stupi Oradea 

Aici gasi promotiile in derulare pentru stupi.

Monitorizare stupi, experiment

Buna ,

Dorim sa realizam un experiment cat mai reusit pentru monitorizarea stupilor de albine. Asteptam sugestii de la voi adica ce anume va intereseaza, ce credeti ca ar trenui urmarit. 

In principal dorim sa monitorizam greutatea, umiditatea, temperatura in stup in functie de marimea familiei de albine si perioada anului, tipul de stup folosit (cu pereti de 20 mm, 25 mm, fund plin, fund antivarroa, etc), modul de impachetare, sistem de incalzire, etc. 

In iarna trecuta am realizat experimentul la o scara mai mica insa dorim sa il facem pe o scara mai mare si asteptam sugetii de la voi. 

Monitorizarea va putea fi accesata de toti apicultorii prin intermediul unei pagini de internet in timp real. 

Eu sunt producator de stupi si incerc sa gasesc cea mai buna solutie pt constructia stupilor, respectiv o iernare cat mai buna a familiei de albine, tipuri de materiale utilizate, etc. 

Va multumesc,
www.stupvertical.ro

Subiectul poate fi accesat si la
  
Forumul de discutii Apiardeal:  

http://liviuroman.com/apiardeal.ro/forum-discutii/index.php?topic=7549.msg188089#msg188089

Asteptam sugestiile, parerile si intrebarile voastre

Cum protejam stupii: vopsea, ulei de in sau fierti in parafina?

De-a lungul timpului am fosloit mai multe tipuri de vopsele si metode de a proteja stupii impotriva intemperiilor. 

In cazul in care doriti sa vopsiti stupii va recomand vopseaua pe baza de apa (email acrilic pe baza de apa penru lemn cu utilizare la exterior) pentru ca:

- nu e toxica, poate fi aplicata si in camere sau camari mai mici, nu degaja vapori toxici asemeni vopselelor pe baza de diluant.:

- se usca foarte repede: primul strat se usca in 5-10 minute iar al doilea strat in 10-15 minute. 

- se curata usor atat de pe maini cat si de pe pensula, rola, etc. 

- este mai rezistenta in timp, nu se cojeste la fel de repede ca si vopseaua pe baza de diluant; 

- vopselele pe baza de apa au culori mai naturale pastel

- se poate dilua cu apa

- costul pentru vopsirea unui metru patrat este mai mic in cazul in care vopsim cu vopsea pe baza de apa decat utilizand vopsea pe baza de diluanti. 

Metoda de a plica vopseaua

Dupa asamblarea stupului acesta trebuie slefuit cu hartie abraziva cu granulatie de 80. Dupa aceasta slefuire stupul si componentele se uda din abundenta cu apa folosind o rola sau un burete. Prin umectare se vor ridica perisori in special la esentele de rasinoase. Acesti perisori se vor indeparta cu hartie abraziva cu granulatie de 180-240 orin slefuirea usoara cu mana folosind un suport (o bucatica de lemn sau cel mai bine bureti abrazivi care se gasesc in comert speciali pentru aceasta operatie). 

Prin indepartarea acestor perisori se va obtine o suprafata mai fina, vopseaua se va intinde mai bine,se va forma o pelicula mai uniforma si se va obtine un luciu placut la final. 

Dupa slefuirea cu mana curatam suprafata de lemn cu o perie, pistol cu aer comprimat, matura sau o bucata de panza pentru a indeparta praful apoi se intinde primul strat de vopsea. Recomandam utilizarea rolelor din burete pentru aplicarea vopselei. La aplicarea vopselei se procedeaza astfel: prima data vom vopsi contra fibrei de lemn (de sus in jos) si apoi la final de-a lungul fibrei (de la stanga la dreapta).

Nu aplicati vopseaua la soare. 

Dupa aplicarea primului strat la 5-10 minute, inainte ca vopseaua aplicata in primul strat sa se usuce complet, vom slefui cu mana prin miscari circulare usoare cu hartie abraziva fina de granulatie 240 sau se poate folosi hartie abraziva uzata. Din nou putem sterge de praf suprafata de lemn si apoi aplicam stratul doi de vopsea. 

E foarte important ca stratul doi de vopsea sa se aplice inainte ca primul strat sa fie uscat complet, logica fiind urmatoarea: vopseaua prin uscare respinge apa astfel  aplicand al doilea strat, vopseaua fiind pe baza de apa aceaasta nu va adera suficient de bine la primul strat.  

Estimativ aveti nevoie de vopsea pe baza de apa in valoare de 6-8 lei pentru a vopsi un stup cu magazie de 1/2.

 

Constructia unui stup de albine

Fie ca esti un apicultor incepator, fie ca esti un apicultor cu experienta in stupina ta gasim stupi de albine, fie ei dispusi in lazi verticale fie in lazi orizontale. Alegerea tipului de stupi este proprie fiecarui apicultor, cert este ca stupinele profesionale unde gasim sute de stupi vom gasi doar familii de albine in stupi verticali, asta pe intreg mapamondul. 

Pentru apicultorii aflati la inceput de drum sau care au cateva zeci de familii si doresc sa isi mareasca numarul de familii o varianta ar fi sa detina atat stupi verticali cat si orizontali. Stupii orizontali pot fi folositi cu succes pentru inmultirea familiilor pe de o parte deoarece volumul mare al stupului ne va ajuta sa impiedicam fara mare efort roirea iar un alt avantaj ar fi ca putem ierna in foarte bune conditii 2 sau chiar 3 roiuri intr-un singur stup.

Pentru dotarea stupinei cu lazi pentru stupi avem trei variante: sa cumparam stupi noi, sa cumparam stupi vechi si sa ii dezinfectam, reparam, etc sau sa ne construim singuri stupii. 

Achizitia de stupi vechi nu e o solutie de dorit datorita riscurilor care le implica. 

Constructia unei lazi pentru albine de catre apicultor poate fi o solutie. Stupii pot fi realizati cu cateva scule electrice de mana: o rindea electrica si un fierastrau pendular. Cu rindeaua electrica se poate degrosa scnadura destul de eficient si de bine, de asemenea se pot executa si falturile. Cu fierastraul pendular vom taia la dimensiune toate componentele. Constructia unui stup prin aceasta metoda dureaza o zi. 

In cazul in care dispunem de un abricht cu circular atunci avem sanse sa fim mai eficienti si vom avea un produs mai bine realizat. 

Esenta lemnului din care se confectioneaza un stup poate fi de rasinoase sau foioase, cu avantaj clar in favoarea esentelor de rasinoase datorita costului mai scazut si al usurintei prelucrarii, greutatii mai mici, etc. 

Recomandam utilizarea molidului in special apoi bradul si pinul. Cherestea de molid are un pret scazut, se gaseste relativ din abundenta, un numar mai scazut de noduri decat bradul sau pinul, are o rezistenta mecanica buna si se prelucreaza usor. 

Grosimea peretilor stupului poate fi de 20 , 22 sau 25 mm. In Romania stupii nu sunt sistematizati chiar in cadrul unei stupine vom gasi mai multe tipuri de stupi, achizitionati de la diversi producatori sau executati acasa, de multe ori primand pretul la achizitia lor si nu respectarea STAS-urilor in vigoare, de exemplu pentru stupii verticali existand STAS-ul 11383. 

Va urma...